De ce ești prost dacă te declari pasionat de psihologie

Cu cât cunosc mai mulți oameni între 16 și 25 de ani, cu atât îmi dau seama că internetul este o chestie din ce în ce mai nocivă pentru proști. Orice tânăr e un pasionat de psihologie. Da’ nu e pasionat de psihologia aia cu neuroștiință, procese, psihanaliză etc. Nu. El e pasionat de psihologie datorită celor trei cărți cu aspect psihologic pe care le-a citit toată viața lui: „limbajul trupului”, „secretul succesului” și „cum să seduci o femeie în 10 pași simpli”. Sau niște titluri asemănătoare.
Am enumerat doar 3 titluri pentru că în categoriile astea trei se manifestă pasionatul de psihologie: comunicarea, dezvoltarea personală și seducția.

Untitled

Junioriul. El e prostul care urmează să se bată cu pumnul în piept că citește oamenii. Într-o zi, în timp ce descărca pornache pentru rație,  a dat întâmplător de un e-book gratuit care i-a atras atenția: „Limbajul Trupului – ce ne spunem când nu vorbim” sau ceva la modul. După ce s-a chinuit să citească cele 80 de pagini cu tot cu poze, Juniorul a avut o revelație: putea să citească oamenii de acum. Așa că, înarmat cu noua lui abilitate, s-a dus la bere cu prietenii și a început să analizeze fiecare gest, până când a reușit să asocieze ceva din carte cu ce a observat pe moment:
– Hei, omule, te-am văzut! Stai cu mâinile în sân. Ai o atitudine defensivă cauzată probabil de faptul că ai fost rănit în trecut, iar acum îți este teamă să te deschizi oricui. Te citesc, man.
– Dar stau la a cincea bere și râd cu prietenii mei. Ce morții tei de legătură are faptul că țin mâinile în sân?
– Nu trebuie să ai body language-ul ăsta agresiv cu mine că pot să-ți fac și eu acum un body mirroring… Stai, stai, nu eram pregătit. Stai. N-am învățat secretele comunicării în bătaie. Stai. Au.

Expertul. Ăsta-i băiatul care a trecut la nivelul următor și a continuat să caute cărți asemănătoare. De altfel este și sărac, ceea ce-l ajută să pună botul la vrăjeli gen Visul American în România. Expertul a găsit pe net mii de cărți și speakeri motivaționali de la care a învățat secretele succesului în afaceri, cum să fii un leader de excepție, cum să devii o personalitate alfa și alte banalități pentru corporatiștii care mai au un pic și se spânzură cu cravata în pauza de țigară. Citatul lui preferat pe care îl împărtășește cu toată lumea este „Dacă-ți dorești destul de mult, o să obții ceea ce ți-ai propus”. Numai că într-o seară i l-a spus și lu’ tac-su după ce i-a cerut bani de țigări și și-a luat omorul auzind doar „futu-ți *poc* copilu’ mă-tii, adică eu nu-mi doresc *paf* mai mult de *poof* 12 milioane pe lună?!”

Maestrul. Maestrul a trecut deja prin stadiile de mai sus și s-a oprit la studiul seducției sau, mai pe românește, „cum să agăți pizde”. Crede despre sine că e un zeu în arta relaționării cu o femeie și e pregătit oricând să-ți vorbească despre asta, însă, culmea, nu-l vezi niciodată agățând realmente o femeie. A devorat o grămadă de pdf-uri gratuite care îți promit sute de femei și singurul lucru care s-a prins de el a fost încrederea în sine și atitudinea. Că asta îți zic cărțile alea, „fii bărbat, nu fi femeie”, numai că în mai multe cuvinte. Eh și după ce a descoperit tainele muierești, și-a însușit o atitudine d-asta cassanovistă plină de arogantă, însă fără nicio bază reală. Asta îl face un lachete care merită călcat pe trompă când are accese de superioritate. Acum, singura lui problemă rămâne faptul că are doar atitudinea de băiat care fute 3 pe noapte, că de futut, fute doar când nu-s ai lui acasă și mai pică una de 16-17 ani care pune botul la vrăjeala de pe futefemeiacum.ro

Problema, cu toate cele 3 categorii, nu e faptul că oamenii citesc chestiile astea, că le-am citit și eu și sunt folositoare pe alocuri dacă ești virgin și nu știi să te comporți în societate. Problema e cu faptul că imediat după ce s-au prins de niște chestii de bun simț gen femeile se masturbează sau nu te scobi cu furculița în dinți, se cred iluminați. De parcă ar fi pus mâna pe niște informații nemaicunoscute și încep să-ți spună și ție ca niște profesori ai unei arte nedescoperite ce au învățat ei. Vor să le fi învățăcel și să îi privești ca pe niște experți în aspectele vieții. Unii dintre ei se duc și mai departe: vor să scrie cărți, să devină pick-up artiști sau speakeri motivaționali. Și e trist.
Un prost care are acces la informații poate să devină cel mult un prost care are acces la informații.

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;De ce ești prost dacă te declari pasionat de psihologie&8221;

  1. La mine sta putin diferit problema. De fiecare data cand am proasta idee de a da click pe un link
    catre un blog dau de cate un ‘iluminant’ dinasta’ care are impresia ca a inteles teoria chibritului.

    Insa, mereu, problema mea ramane neschimbata: ajung sa imi pierd cateva minute din timpul meu, citind
    o tentativa de text emfatic, scrisa de un pitecantrop semidoct. La sfarsitul lecturii, ajung sa inchid pagina imediat si fac tot posibilul sa nu-mi consum energia pe frustrarea tampita care ma apasa.

  2. Asa e! Hai sa nu citim nici macar carti de dezvoltare personala (care erau macar un inceput spre lecturi mai ample), hai sa nu incercam sa evoluam in niciun mod, hai sa nu mai facem nimic de frica ca o sa parem „penali” in ochii celor ca persoana care a scris aceasta postare si s-a nascut deja invatata. Desigur, cei despre care mentionezi tu in mica ta critica de mai sus (de care sunt absolut sigura ca esti mandru) nu sunt cei mai luminati oameni, dar mai interesant este modul in care autorul generalizeaza si ii numeste pe toti prosti, „prosti care au acces la informatii” si raman la acelasi stadiu. No e bine ca el este luminat!
    Si acum hai sa reformulam putin micuta ta capodopera, care ar suna asa: De ce esti prost daca critici oamenii din jurul tau
    Cu cat navighez pe internet, cu atat realizez ca internetul este o chestie din ce in ce mai nociva pentru prosti. Orice tanar e un pasionat de critica. Da’ nu e pasionat de critica utila pentru „prostul” in cauza, nu incearca sa ii dea sfaturi, sa ii deschida viziunea. Nu. El e pasionat de acea critica inutila, plina de rautati gratuite care ar trebui sa il faca pe cel care critica sa se simta superior cu ceva anume, cu orice. O pierdere de vreme atat pentru creator cat si pentru cititor. Si postarea poate continua…
    Ca sa inchei, pentru ca deja comentariul meu incepe sa prinda proportii si nu as vrea sa iti intrec articolul ca marime :)), te informez ca lectura cartilor de dezvoltare personala s-a dovedit a fi foarte utila, cel putin in cazul meu. Poate pentru ca sunt fata, nu stiu. Eu una nu am pornit cu premisa ca vreau sa cuceresc pe cineva citind acele carti, nici ca as vrea sa ma dau superioara fata de altcineva sau ca as cauta succesul. Atunci cand citesti genul acesta de carti, iti pui anumite intrebari existentiale si simti ca vrei sa ai o viziune mai larga asupra lumii. Lectura mi-a deschis ochii in multe feluri si m-a facut sa imi schimb viata usor, usor, dar na.. „prostul care are acces la informatii poate sa devina cel mult un prost care are acces la informatii”, ca sa te citez. Nu e bine sa gandesti asa, fara suparare, atat timp cat o persoana cauta sa se dezvolte si citeste (lucru destul de rar in ziua de azi), nu este decat de laudat si nu vad cum este treaba ta ce fac altii cu viata lor!
    Iti trimit ganduri pozitive si iti doresc o seara frumoasa!
    Alexandra

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s